Ratacita in noaptea eterna

Nana se tot intreba de ce nu i-a ascultat pe prietenii ei cand acestia i-au zis sa nu intre in tunel.Acum , nu stia cum va iesi.Nu vedea nicio luminita la captul lui.
Pana cand, simti un miros ademenitor.Se gandi ca putea fi ceva de mancare si il urma.Era lihnita.In sfarsit iesi din tunel, dar dupa putin tipm, isi dori sa nu mai fi iesit.Peste tot, se auzeau doar tipete si vaiete.Nimic nu era viu.Nimeni nu radea.Nu erau culori.Era, Taramul Intunericului.
Isi dadu seama ca nu urmase mirosul corect.Vru sa se intoarca, dar tunelul diparuse.

Scuze,, stiu!Cam lung dar numai asa puteam scrie tot ce vreu.Prezentarea atmosferei.Sper ca va mai venicineva pe aici.Sper.

Deodata nana simti cum cineva o apuca de umar.Cand aceasta se intoarse era de nerecunoscut.Avea tenul foarte deschis...

-Doamne!Ce m-ai speriat!Cum ai ajuns aici?

-Nu stiu.Acum un minut eram acasa,iar acum sunt aici.

-Ciudat!trebuie sa plec de aici!sa gasim tunelul si.......
dar o creatura monstruoasa aparu inainte ca Nana sa termine.

Fetele se speriara si fugira intr-o pestera.
-Ce facem acum?intreba Sora

-Stam aici pana ce chestia asta pleaca.
-Sa speram ca aici nu e ceva mai rau.

-Chestia asta pare infometata...si cred ca noi suntem singurelel lucruri comestibile de aici.

-Aaaaaaa..........da!Asa cred!Uh!Gandaci!Stai!E ceva pe tine!Pa......paianjen!
Nana avea o fobie fata de paianjani, si tipa atat de tare incat...

Incat aproape o surzi pe Sora.
-Linisteste-te Nana.Ii omor eu numai sa nu mai tipi.
Atunci Sora incepu sa ii calce pana nu mai ramase nici unul.
-Gata.Vezi?Nu a mai ramas nici un paianjen.

-Arigatooooooo! :plecaciuni: Deci, ce mancam?Paianjani nu mai sunt!Mancarea e moarta sieu sunt lihnita.

Deodata aparu o lumina puternica.Aceasta lumina toata pestera,care inainte era cufundata in intuneric.

OOC: nu ma gandeam la asa ceva!
BTC:fetele urmara lumina care parca nu se mai termina.Dedata, ajunsera la o apa.
-Bun!Macar prindem pesti!spuse Nana inca foarte infometata :duh:

acolo o intalni pe Misa...
-Fetelor...ce faceti voi aici?

-Tu...tu....tu cum ai ajuns aici?O.o

-Pai...vin de fiecare data cand...ma rog nu conteaza..dar voi ce faceti aici>?

-Noi am ajuns din intamplare aici.Vii aici cand ce?

-Vin aici cand cad pe ganduri..mai mult nu-ti pot spune

se auzira niste pasi iar fetele se uitara in spate.O zarira pe Sayuri care era suparata si murdara.

-Ce s-a intamplat,Sayuri?

-In timp ce mergeam linistita pe drum mi-a venit ideea sa alerg.PArul mi s-a desfacut asa ca mam impiedicat si am cazut chiar acolo.Am reusit sa-mi rup mana si mi-am pierdut si colierul de la bunica.

-Te mai doare?

-Nu.Hey,uite-mi colierul.
Cand vru sa il ia,o mana iesi din pamant si o apuca pe Sayurid e mana.
Incepu sa tipe.Observa ca disparuse Nana.In minte ii treceau diferite ganduri intunecate.
Nana incepu sa rada si iesi din pamant.(Deci Nana se teleporta si prin techinica nustiu cum se numeste intra in pamant isi scoase numai o mana afara si o sperie pe Sayuri.Lool )

-Nana:)) numai iesi din pamant